marți, 7 aprilie 2009

Poveste

Credeam. Aşteptam. Speram.

Mai pe scurt:

Zonă publică. Mulţi oameni. Era şi ea acolo. O cheamă Iulia. Cu o seară înainte vorbise cu Mihai sa se întâlnească. El era în oraş, nu se mai vazuseră de mult. Iar dacă se vazuseră, nu au apucat să stea de vorbă deloc. Şi s-au întâlnit. Ea a ajuns puţin mai devreme, a avut timp să fumeze o ţigară. Apoi i-a sunat telefonul. Şi a vorbit. Când l-a văzut ieşind de după un colţ, a înlemnit. Nu era sigură că o să apară. A trecut repede peste semi-şocul pe care l-a avut. El a dus telefonul la ureche. Ea a ieşit din colţul ei şi s-a dus încet spre el. Se aştepta să vadă puţin entuziasm din partea lui. În schimb, nu a primit decât o replică ieftină. Au intrat în vorbă. Nu păreau liniştiţi vreunul. Nu ştiu ce se întâmpla cu fiecare dintre ei. A durat puţin până să înceapă să vorbească. Totul părea să meargă cum trebuie. Au fumat o tigară la soare pe bancă. Apoi s-au ridicat şi au luat-o spre un loc de unde să bea ceva. Au mers agale şi când au ajuns el s-a oferit să cumpere două beri, bineînţeles, după ce a întrebat-o pe ea ce vrea să bea. S-au aşezat la masă şi au povestit de toate. Au povestit în mare cam ce a mai făcut fiecare dintre ei, păreri, câteva probleme. La un moment dat s-au ridicat să plece. Au pornit spre locul unde se întâlniseră, au mai stat puţin, apoi au plecat fiecare în drumul lui. A fost bine. O ieşire plăcută, care deşi iniţial era puţin agitată, a ajuns la normal pe parcurs. Cuvântul pe care îl pot folosi cel mai bine este … “bine”.
Dar eu nu am vrut bine. Eu am vrut perfect. Şi deşi pentru ei nu era perfect ce am vrut eu, mai bine era ca mine. De ce nu a sărutat-o? A invitat-o pe la el, dar ea nu s-a dus. Nu ţineam neapărat să se ducă. Dar aş fi vrut să o sărute. Ar fi făcut povestea ideală. Ar fi fost o ieşire mai mult decât reuşită.

Credeam în povestea asta. Aveam nevoie de ea ca să merg mai departe mai uşor. Dar nu a fost să fie. Acum am să merg mai departe şi fără ea. Dar a fost o dezamăgire. Nici siropul de ciocolată nu mai stă bine pe fursecuri. Eşec total, aş spune eu.

Niciun comentariu:

bububu

Shelfari: Book reviews on your book blog
Powered By Blogger