Am calatorit in timp. Am inventat o masina care sa ma transporte in timp. Este albastra. Si o pornesc apasand pe un buton. Are un buton mare cat un pomelo. Butonul este verde. Dar e un verde asa frumos, la fel ca ochii baiatului pe care il vizitez cand calatoresc in timp. L-am intalnit intr-o zi cand iesea dintr-un magazin. M-am lovit de el. Mi-am cerut scuze, mi-a zambit si a spus ca nu e nicio problema. M-am uitat in ochii lui si am vazut ca sunt verzi. Eu am
plecat in drumul meu si el in drumul lui. Urmatoarea saptamana m-am gandit la
el in fiecare zi. In fiecare persoana pe care o intalneam cautam ochii lui
verzi. Dar nu ii gaseam. Atunci am inventat masina de calatorit in timp. Si
m-am dus inapoi in acea zi. Si iar am intrat in el cand iesea din magazin. Si
iar a zambit. Si iar i-am vazut ochii verzi. Si iar a plecat fiecare in drumul
lui. M-am tot intors in acea zi timp de o luna. De fiecare data se intamplau
aceleasi chestii. Nu am avut niciodata curajul sa schimb ziua aia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu