Hahaha imi vine sa rad de tot.

In viata apar ocazional momente cand totul e ca un joc, si vrei sa avansezi din curiozitate. Ajungi sa termini jocul apoi iti pare rau ca l-ai terminat si vrei sa o iei de la capat. Ca liceul, de exemplu. Abia astepti sa termini liceul si sa ajungi la facultate ca sa iti urmezi visul de a fi in sesiune si... in fine, asta este alta poveste. Dar cand ajungi la facultate iti doresti sa mai fii iar la liceu. Cel putin asta spune toata lumea, desi eu nu as avea de ce sa vorbesc despre asa ceva, sunt inca la liceu si incerc sa ma bucur de asta si sa fac tot ce pot face fara a da in penibil, ridicol si teribilisme. Dar acesta a fost doar un exemplu clar enuntat. Am o mie de idei in cap pe care nu stiu sa le ordonez pentru ca sunt in situatia in care se intampla chestii, nu stiu ce fac, sau ce sa fac si incerc sa urmez diverse cai care nu stiu unde duc. Si intr-un final ajung undeva, unde nu as vrea sa ajung. Totul se intampla mult prea repede, poate pentru ca sunt o persoana repezita sau pur si simplu asa se intampla. Dar situatia nu este deloc roz, nu va fi niciodata pentru ca omul isi face probleme cu mana lui. Nu ma plang de chestiile pe care le fac altii, de faptul ca nimeni nu isi vede de treaba lui si isi baga nasul in problemele altora. Nu ma plang ca lumea vorbeste despre mine si ca nu e treaba lor, pentru ca ocazional si eu fac asta, desi imi place sa cred ca am o oarecare masura. Nu imi mai prea pasa sa critic oamenii si sa le atrag atentia ca sunt teribilisti si afiseaza asta cu usurinta cica pentru ca asta ii face cul si "geniali", incerc sa iau oamenii asa cum sunt. Parerea mea este a mea si pentru mine trebuie sa ramana. Si revenind la jocul pe care vrei sa il reincepi pentru ca iti pare rau ca s-a terminat, ar trebui sa las multe lucruri in urma, desi sunt legata de ele. Au fost chestii importante pentru mine si care nu se pot uita, prietenii de mult pierdute, relatii incheiate cu oameni care poate nu meritau un tratament asa aspru, intamplari care au ajutat in formarea mea ca om si care m-au marcat. Uneoiri imi doresc sa revin in cursul acestui proces de formare, atunci cand ma zbateam pentru chestii aparent micute dar importante. Imi place ceea ce sunt acum, dar poate ca imi placea mai mult ceea ce eram atunci, o fiinta in cursul evolutiei, neexperimentata si necunoscatoare. Naiva si inocenta. Incerc sa ma prefac ca mi-am pastrat inocenta si naivitatea, dar nu sunt convinsa ca reusesc. Vreau sa fac multe chestii. Aha aha, chestii revolutionare!!!
Desi nu cred ca ceea ce am scris are prea multa logica si cursivitate, asta este, ia-o ca atare. Am terminat!
love,
didi

amin.